16 April 2007

Regula 1

Am tinut neaparat sa dezvolt prima regula. Este un lucru la care eu tin foarte mult.

Niciodata nu spune bebelusului tau : "NU poti" "NU", "NU fa asta", "NU ai voie".

Imediat cum ne intalnim cu o bunicuta in parc sau cu o mamica si Petra se lasa jos sa rupa iarba aud: "Nu, nu-i voie! e cah!" Cuvintele astea le aud mereu in parc fie ca vin de la mamici, tatici, bone, bunici, se pare ca asta este regula numarul unu pentru copii mici! : NU-i voie! Nu poti!

Vrea sa se ridice in picioare: "Nu, stai! Ai sa cazi!"
Vrea sa puna mana pe copac sau banca:"Nu, nu se poate! Lasa!"
Vrea sa alerge: "Nu mai alerga! Stai locului! Te lovesti, murdaresti...NU!"
Si lista continua: "Nu mai tipa, nu mai arunca, nu te duce acolo, Nu!"
Si cred ca stiti si voi mult mai multe exemple.

Programam copii de mici sa nu aiba inceredere in ei.
Ii invatam sa nu mai alerge sa nu exploreze, sa nu aiba initiativa pentru ca astfel vor cadea, esua, gresi.

Asta se aplica si la copiii sub un an. Ar trebui sa le creem un mediu in care sa nu fim nevoiti sa le spunem mereu: "Nu-i voie!". Asiguram prizele, indepartam obiectele periculoase, asiguram psuprafetele tari, nu lasam la indemana obiecte ce pot fi inghitite, astfel incat sa hoinareasca in liniste fara sa stam cu gura pe ei mereu.

Ar fi mai bine sa lasam copii sa isi manifeste personalitatea. Nu sa ii invatam sa nu mai "alerge" ci sa ii invatam sa se ridice cand vor cadea.

5 comments:

Anca said...

Mi-ar folosi foarte mult sa spui ce sa le spunem efectiv. Desi constientizarea faptului ca nu trebuie sa le spui sa "NU" faca, zica, se duca etc. e importanta, ar fi mult mai bine sa stim ce sa facem efectiv.
Faci un P.S.?

simona said...

nici mie nu=mi place ca trebuie cateodata sa-i spun "nu-i voie....." afara il las sa faca cam ce vrea, sa exploreze lumea(mai putin sa iasa in strada) dar in casa sunt unele chestii care nu pot sa ascund de el. e frustrant si pt el si pt mine. el se pune pe plans sau il apuca nervii cand ii zic nu-i voie si eu ma enervez ca nu stiu cum sa abordez altfel problema si el tocmai cu ce nu-i voie umbla.

ami said...

Anca, si mie imi mai scapa uneori un "nu" sau un "nu-i voie". :)
Eu cred ca este foarte important pentru copii sa stie ce au voie si ce nu au voie, mai ales cand este vorba de lucrurile foarte importante.
Daca folosim aceste cuvinte mereu, chiar si pentru lucruri minore, isi vor pierde forta si importanta.

Cred ca cel mi bine ar fi sa reformulam avertizarea noastra si sa o transformam intr-o explicatie.
De exemplu, pentru cei mici un "Nu este voie la priza" ar fi "daca te duci acolo te poti lovi" si luam copilul din zona respectiva. "Daca sari asa, te poti lovi" sau " Daca bagi degatul in gura iti poate face rau la dintisori". Nu vor intelege ei mare lucru dar barem nu mai folosim vesnicul NU!
Daca vom abuza de "nu" pentru a ne manifestam mereu puterea de decizie si superioritatea fata de ei atunci sigur acel copil va lua si el pe NU in brate cand va creste mai marisor si asta pentru a se simti si el matur si important.
:)

ami said...

Simona te cred ca asa se intampla. Petra are 10 luni, inca nu stie multe si mai face asa, dapai daca este mai maricel copilul:)

Eu cred ca mereu vor fi in postura de a face ceva ce nu este voie pentru ei, pentru ca sunt la varsta explorarii si a cunoasterii. Daca ii oprim mereu in setea lor de a cunoaste se vor descuraja si nu vor mai fi razbatatori.
Cred ca cel mai indicat ar fi sa le distragem atentia de la lucrul respectiv.
Oricum facem ceva sa ii luam din punctul fierbinte barem sa nu-i mai cicalim si cu "nu-i voie". Ii luam de acolo si le zicem "hai ca am chef sa ne jucam cu piesele de lego" sau "hai sa ne jucam de-a vati'ascunsealea" :D

Veniti si voi cu idei! Sunt sigura ca veti o groaza!
Mamicile sunt tare inventive ;)

de vazut said...

Anca,
in loc sa le zicem "nu, nu lua mizeria aia de pe jos" putem sa le spunem "Ia uite, o mizerie pe jos, calc-o in picioare."

Daca o le zicem "nu" si "nu-i voie" ajungem acolo unde zice Simona - adica sa-i atragem spre lucrurile care sunt interzise.

Secretul este sa nu-i interzici sa se atinga de un obiect sau sa faca un anumit lucru ci sa-i atragi atentia asupra altceva.